Cafeaua dezleaga limbi si te scoate din impas


Nu beau cafea, dar ador aroma puternica de cafea boabe


cafea


Ori de cate ori ma plimb pe undeva si dau peste o terasa sau o cafenea draguta ce serveste acest elixir al regilor, nu ma pot abtine sa nu ma opresc pentru o clipita si sa inspir mirosul dumnezeiesc. Ori de cate ori ma intalnesc cu prieteni buni si acestia isi comanda cafea, spre deosebire de mine care imi iau altceva, parca atmosfera se detaseza si totul devine mai intim si mai linistitor. De fiecare data cand merg la cineva acasa si din bucatarie se simte miros tare de cafea, parca devin alta si ma 'imbat' pe loc cu aroma exotica.

Cafeaua imi aminteste de acasa, de cand stateam dimineata cu mama la o vorba

Ea cu o ceasca de cafea cu putin lapte si eu cu un cappuccino bun in fata. Si imi mai aminteste cu drag de momentele in care tot mama avea invitate acasa pe prietenele ei si le pregatea o cafeluta buna, impreuna cu o prajiturica si cu un aranjament minunat, pentru rasfatul vazului impreuna cu cel al gustului.

Mai tarziu, si momentele cu cafea la birou imi trezesc amintiri care imi aduc zambetul pe buze.

Dimineata cand ajungeam cu totii la munca ne adunam in balcon si socializam sau ne dezmorteam cu monodoze cafea puse la aparat. Ce ma amuza mai tare la asta era ca, desi uneori ajungeam tarziu, tot mergeam acolo si ne luam ceasca de 'otrava' favorita pentru acea zi. Si atunci seful se nimerea sa fie prin zona si sa ne certe ca de ce nu suntem inca la treaba. Mai ales ca eram monitorizati! Dar ce conteaza atata vreme cat noi trebuia sa ne trezim ca sa putem sa ne facem treaba. 


cafea


Si tot cafeaua imi aminteste de momentele frumoase de la birou cand ne trezeam, fie unul, fie altul, cu cate o cana buna si aburinda de cafea sau 3in1 pe biroul personal, impreuna cu un biletel care ne dadea si mai multa energie pentru acea zi. Atunci ne uitam pe furis unii la altii ca sa depistam pe cel ce ne-a facut bucuria si sa-i multumim la fel intr-o alta zi. Era frumos si asta ne completa ca si colectiv de lucru. 

Tot un moment amuzant legat de cafea ca liant intre oameni s-a petrecut de curand aici in Franta

Eram acasa si trebuia sa astept un instalator francez care venea sa schimbe niste robinete si alte cele prin casa. Evident ca eram emotionata ca daca nu ma descurc sa vorbesc cu el; daca ma intreaba ceva si nu stiu sa-i raspund si asa mai departe.

In fine, vine omul, il primesc, ne salutam si imi expune ce are de facut prin casa. Imi cere sa-i arat ce si unde sunt caloriferele si se apuca de treaba. Eu intre timp ma batai in fata laptopului si astept sa termine odata ca sunt destul de emotionata. Il intreb la un moment dat daca vrea putina apa, ca era destul de cald si omul asuda din greu. El nu intelege din prima ce vreau si apoi cand isi da seama ma intreaba daca nu ii pot face o cafea mai degraba.



No bine, ma gandesc! Voiam sa-i zic de indata ca nu beau cafea si ca este posibil sa nu am prin casa. Dar noroc cu pachetul de cafea de la mama din tara pe care l-am luat mai mult pentru a-i folosi zatul la impachetari anticelulitice si alte tratamente. Acum eram insa ingrijorata ca nu voi sti sa fac o bautura buna, pentru ca eu nu beau si habar nu am de portii si cum trebuie fiarta. Dar imi aduc aminte de sfaturile mamei si reusesc sa incropesc o cafea tare 'de sta mata in coada' si i-o servesc asa frumos intr-o canita traditionala de ceramica de la mine din Bucovina.

Ii arat omului cana si ii fac semn ca e gata. Cand o ia si o bea ma gandesc numai sa nu mi-o scuipe in fata sau sa se strambe de dezgust. Nici nu stiu cum sa-i spun ca eu nu beau asa ceva si nu am nici in clin nici in maneca cu preparatul ei. Mai ales ca nu e din aia solubila. Dar, spre fericirea mea francezul nu zice nimic(rau) si se ocupa in continuare de treaba lui. Nici pe departe nu terminase.

Iar cand, in sfarsit, a finalizat ce avea de facut, imi spune ca trebuie sa vina si maine ca sa verifice nu stiu ce tevi. Ei bine, i-am zis ca sunt acasa si ca il voi astepta. A doua zi imi bate la usa si se prezinta frumos in casa, stergandu-se tacticos de presul de la intrare.

Nici bine nu ma dezmeticesc eu ca ma si intreaba daca nu mai am cafea din aia buna de ieri

Adica aud pe acolo un "cafe", un "bon" si un "hier". Ma prind si ma duc sa ii fac una proaspata. Aroma ei de mai tarziu, de cand este la fiert, ma mai destinde si pe mine si incep parca sa bag mai bine la cap ce mai zice omul pe acolo in limba lui.

Se pare ca pana la urma cafeaua mea i-a placut si m-a si ajutat sa-mi dezleg nitel limba! 

Acest articol a fost scris pentru SuperBlog 2017.

Sursa foto: lafantana.ro si galerie personala



Comentarii

Trimiteți un comentariu